Reprezentanții Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură au recunoscut public că o parte dintre plățile aferente campaniei 2025, în special cele pentru măsurile de agromediu și climă, nu au fost achitate integral. Motivele invocate țin de constrângeri bugetare, verificări suplimentare și întârzieri administrative, situație care a pus o presiune uriașă pe fermele dependente de aceste sume pentru capitalul de lucru.
Pentru mulți agricultori, anul trecut a însemnat amânarea investițiilor, reducerea inputurilor și, în unele cazuri, acumularea de datorii. Lipsa predictibilității în ceea ce privește subvențiile a afectat mai ales fermele familiale și exploatațiile de subzistență sau semisubzistență, unde fiecare leu contează.
În satele României, subvențiile APIA nu sunt doar o statistică într-un raport oficial, ci bani necesari pentru motorină, semințe, îngrășăminte sau furaje. Orice întârziere se traduce direct în pierderi sau în compromisuri care afectează producția agricolă.
Pentru anul în curs, autoritățile promit un „start mai bun” al campaniei de plăți. Oficialii APIA susțin că lecțiile anului trecut au fost învățate și că procedurile vor fi simplificate acolo unde este posibil, pentru a evita blocajele administrative.
Accentul va fi pus pe:
-
clarificarea rapidă a dosarelor aferente măsurilor de agromediu;
-
o mai bună corelare între bugetele alocate și calendarul de plată;
-
comunicare mai transparentă cu fermierii privind termenele reale de plată.
Chiar și așa, în mediul rural persistă o doză firească de scepticism. Mulți agricultori spun că nu mai pot face planuri pe baza promisiunilor și că au nevoie de certitudini, nu doar de angajamente publice.
Dincolo de cifre și proceduri, subvențiile APIA au un rol esențial în menținerea vieții economice în satele României. Ele susțin nu doar producția agricolă, ci și locurile de muncă, micii furnizori locali și stabilitatea comunităților rurale.
Fără aceste plăți, multe exploatații ar fi forțate să renunțe la activitate, accelerând depopularea satelor și abandonul terenurilor agricole. În acest context, eficiența și predictibilitatea APIA nu mai sunt doar chestiuni administrative, ci probleme de interes național.
Anul 2026 va arăta dacă statul român reușește să ofere fermierilor ceea ce aceștia cer de ani buni: stabilitate, respectarea termenelor și un dialog real. Pentru agricultura românească, subvențiile nu sunt un privilegiu, ci o necesitate într-o piață europeană tot mai competitivă.
Fermierii așteaptă ca promisiunile de la început de an să se transforme în plăți concrete, la timp. Doar așa încrederea poate fi recâștigată, iar mediul rural poate merge mai departe, cu speranța că munca pământului va fi susținută, nu pusă la încercare de birocrație.
